Back to the beginning…

In viata fiecarui om exista lucruri bune si lucruri rele. Dar cel mai adesea…apar lucruri neasteptate. Traiesti o perioada de timp excelenta, fara griji si probleme, iar cand ti-e lumea mai draga te loveste. Cine? Asta nu stiu sa va spun. Pot specula insa. Unii veti spune ca soarta, dar ca sa crezi asta trebuie sa iti asumi viata ca pe un dat si nu un cumul de decizii pe care le iei cu propria vointa. Altii veti spune ca cei din jur. E posibil, insa exista si moduri prin care interventiile exterioare pot fi diminuate, daca nu eliminate. Eu unul sunt convins ca cel mai mult si mai mult rau ne facem noi insine. (Cine e de acord sa ridice doua degete) De ce cred asta? Pentru ca asta simt. Pentru ca asta fac. Pentru ca evenimentele din ultimele luni, cu toate rasturnarile de situatie, norii negri de furtuna si lumina de la capatul tunelului, au fost datorate in exclusivitate mie. Si numai mie. Eu am luat deciziile, eu le-am analizat, eu m-am felicitat, eu am regretat etc. etc. etc.

Traiesti o perioada buna. Si totusi la un moment dat se intampla ceva. Se schimba situatia. Totul pare diferit, totul pare urat. Te intrebi daca lumea s-a schimbat si mai ales de ce?! Asta e o minciuna. Cea mai mare minciuna. Lumea se schimba rar. Rar si greu. Cel mai adesea ne schimbam noi. Ne schimbam perceptia. Cautam prea repede vinovati in loc sa ne asezam noi in boxa acuzatilor si sa cerem sentinta. Dar nu facem asta. Noi suntem ok, mediul in care traim nu ne mai place, toata lumea e de vina si uite asa luam o decizie. Proasta. Foarte proasta. Balanta se inclina. Resimtim socul. Apar regretele. Constiinta isi face datoria. Ce e de facut? Simplu. Ne urcam in prima barca de salvare fara sa bagam de seama ca se scufunda incet. Zicem ca nu-i nimic…o reparam pe parcurs. Dar ne complacem atat de mult in starea nou creata, incat uitam complet de asta. Iar cand apa ne ajunge la gat si aproape ne inecam, dam din nou de situatia de mai devreme. Barca e de vina. De ce a trebuit sa fie sparta? De ce e marea nerabdatoare s-o inghita?

Brusc te simti iar singur. Plutesti intr-o stare de apatie. Esti jalnic. Toti iti sunt alaturi dar tu n-ai ochi sa-i vezi. Ba mai mult, ii consideri impotriva ta. Refuzi ajutorul lor. Dar tanjesti dupa el. Il doresti atat de mult incat ai vrea ca ei sa-ti rezolve toate problemele. Trece un timp asa. Te lovesti ba de un perete, ba de altul, dar nu dai de capatul holului. Dar o usa se deschide. O usa familiara, dar totusi straina. Parca ai mai sesizat-o candva…demult. Ti-ai dorit sa treci dincolo de ea, dar iti era prea bine in starea ta si ai ignorat-o. Aparent bine, pentru ca erau doar iluzii. Si totusi ea a fost mereu acolo. Te-a asteptat, ti-a facut cu ochiul, dar tu erai prea orb. Insa acum e gata sa te primeasca. Esti nesigur. Sa intri? Sa nu intri? Daca e o capcana? O sa-ti placa ce e dincolo? Dar daca ti se inchide in nas? Nu ai vrea asta, nu? Ai si tu orgoliu. Dar te apropii timid. Si faci pasul cel mare. Te opresti pentru o clipa sa citesti avestismentele lipite pe ea, dar nu le bagi in seama pentru ca esti prea vrajit. Prea uimit. De ce a vrut sa te primeasca? De ce tocmai pe tine?

Esti iar fericit. Lucrurile merg bine. Totul e ca inainte. Ai uitat greul prin care ai trecut. Profiti. Profiti mult. Profiti mai mult. Nu mai poti sa te saturi. Nu te mai poti dezlipi. Esti atat de fascinat incat risti sa devii dependent. Dar esti sigur ca nu ai devenit deja? Daca acum ti-ar cere, ai putea sa renunti? Ai putea sa te dezlipesti, chiar si pentru cateva clipe? NU!!! Nu poti pentru ca te-ai atasat prea mult. Devii iritant. Te bagi in ce nu te intereseaza. Esti gelos? Esti posesiv? Vrei sa ai numai pentru tine? Te agati cu mainile si pocioarele. Sufoci. Nu mai poate respira. Tu doresti. Te doreste. Dar vrea sa scape de tine. Cum? Vrea sa scape? De ce sa scape? De ce se rastoarna iar lucrurile? Pentru ca nu stii sa te opresti. Pentru ca ceea ce faci e bine, dar e prea mult.

Te simti dezgustat de tine? De ceea ce ai facut? Nu trebuie. Macar nu ai ramas singur. E tot aici. S-au schimbat doar regulile. Ai vrea sa fie totul ca inainte. Dar nu vrea. Nu te mai vrea. Si totusi te doreste. Dar te doreste asa cum esti tu. Doreste sa nu mai doresti atat de mult. Si cu cat te apropii mai mult, cu atat se indeparteaza mai repede. A facut o greseala? Dar tu n-ai facut niciuna? Sau…niciunele? Tu esti vinovat ca s-a ajuns aici. Si totusi e langa tine. Si totusi inca te mai vrea. Inca exista acel sambure de speranta. Profita!!! Fa ce trebuie. Fa ce trebuia sa faci inca de dinainte sa se ajunga aici. Scutura-te bine! Revino-ti! Nu mai gandi atat! Actioneaza! Scenariile sunt pentru filme. Tu fa ce ai de facut, daca vrei sa-ti fie bine. Daca nu…vei ajunge din nou in barca gaurita. Si marea e mult mai furioasa…

Anul 0 b.V. : „Nu-mi pare rau pentru ce am facut. Nu-mi pare rau pentru ce ai facut. Stiu ce trebuie sa fac de acum incolo. Sa ne intoarcem de unde am plecat. Sunt S. Incantat de cunostinta!”

7 Răspunsuri to “Back to the beginning…”

  1. Imi placu!

  2. imi e dor de copilaria noastra ce am trait’o impreuna..ma tem ca drumul ales nu e cel mai stralucit si ca lucrurile s’au complicat in vietile noastre.chiar plang acum..pt clipele apuse…imi doresc sa fii fericit si sa ai grija ce prieteni iti alegi.nu toti merita. impresionant articolul,felicitari.

  3. ‘Eu unul’ e pleonasm, tine cont de asta.

  4. pisi ai dreptate in tot ce ai scris……..de aia cred ca m-am indragostit de tine……..pwp dulse si foarte frumos articolul

  5. 1. „keep it simple in live” man
    2. pari sa te fi maturizat
    3. mult noroc🙂

  6. Doua degete sus pentru afirmatia: „Eu (unul) sunt convins ca cel mai mult si mai mult rau ne facem noi insine.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: